luni, 14 decembrie 2009

One night extravaganza- "Visez sub asternut"


Isi trecea mana prin parul lui albit de ceva vreme incoace si ii soptea ca il vrea, ca il are, ca stie, ca iubeste, ca face dragoste bine. Ce tanara indecenta, vulgara si prostuta si- a ales!
- Ce povestitor neinspirat esti Elena! Nu sunt prostuta sunt sireata, nu sunt indecenta sunt sexi, nu sunt vulgara sunt EXTRAVAGANTA! Aici lucrurile stau invers: tu esti o reflexie a alter ego-ului meu, o reflexie nereusita. Nu, nu intelege gresit! Nu dai dovada de prost gust, esti doar stearsa, esti doar un ghiocel: specialul tau nu zace in expresie ci in menire. Ghiocelul tranteste iarna la pamant, tu, Elena, ce stii sa faci?

Are dreptate! Eu creez un personaj care imi vorbeste, eu creez o lume noua care ma gazduieste, eu imi pun la dispozitie alte dimensiuni. In fine, trebuie meditat.

Vorbeam despre ei doi. Ah, da! Erau tolaniti pe un baldachin urias, el stand intins pe spate cu ochii inchisi, ea frecandu- se usor de trupul lui inert. Zambea usor dar era a naibii de focoasa.
- Iubito... mai promite- mi!
- Shht! Sa iti promit ce?
- Ca vei mirosi a mine mereu!
- Nu fi absurd! Eu miros a dezinvoltura, a pasiune, a nebunie, a dragoste, a sex dar nu voi mirosi niciodata a barbat! Eu nu sunt doar o femeie, eu sunt FEMEIA! Eu nu sunt doar un trup, sunt un instrument de cunoastere. Sunteti inutili si ignoranti fara mine. Esti prea sec iubitule!
Ce viata duce! Ce ochi limpezi continua sa aiba si ce limba moale si dulce maseaza cavitatea bucala a respectabilului. Niciodata nu o sa aiba cat i s- ar cuveni, niciodata nu or sa o iubeasca sincer depravatii moderni cu care are de- a face.
Dar se complace! Traieste altfel de cum si- ar dori, iubeste ce nu merita, accepta inacceptabilul, aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaahhhhhh! Tipaaaaaaaaaaaaaa!
Intre timp, actul se consumase, asistenta il schimba si uite asa avea sa plece definitiv din viata ei. Avea nevoie de asistenta, era invalid spiritual vorbind. Toti cei care au acest handicap au nevoie de asistente. Probabil te intrebi de ce a plecat din viata ei. Pai ea il schilodea si mai tare. Se hranea cu energia si visele lui. Nu o facea intentionat, dar asta e menirea ei: sa invete si sa fie invatata cum si cat se raneste, cum si cat se hraneste o iubire.
- Nu sunt singura! Nu sunt singura! Nu sunt singura! Nu sunt singura! Nu sunt singura! Nu sunt singura! Nu sunt singura!
Isi mangaie parul, coboara mana, isi atinge ochii, buzele, limba fierbinte si umeda curata de pacate degetele ei firave prin miscari lente si pline de sexualitate. Continua sa coboare cealalta mana. Isi adulmeca sanii prin pori, isi dezmiarda abdomenul si se fixeaza cu privirea in oglinda ce invelea intreg peretele. Reflectia ei de pe sticla refuza sa- i preia miscarile.
- Asculta- ma! Tu esti eu de fapt, intelege! Tu faci ce fac eu, tu imi asculti porunca!
- Asta am facut pana acum. Dar nu mai pot fi prizoniera unei oglinzi, nu mai pot fi prizoniera unei amante. Murim impreuna de azi!

Ce destin dulce- amarui, ce sange rosu- vinetiu se imprastie pe podeaua alba. Cate pacate se spala in aceasta noapte!

Un comentariu:

  1. Lollipopule, stii pe unde-am umblat citind ce-ai scris aici? Prin intersectia Reginei Elisabeta cu Calea Victoriei. E un bloc pe-acolo cu niste apartamente care imi par mie ca au mirosul cafelei de oras abia trezit si a cartii tiparite pe o hartie de calitate indoielnica. MCitit, placut. Toate bune.

    RăspundețiȘtergere

Etichete