sâmbătă, 27 martie 2010

Am mult si totusi nimic. Am 21!

Am 21 acum.
21 de primaveri, la propriu.
21 de vise arzatoare.
21 de amintiri de neuitat.
21 de posibili amanti.
21 de melodii fredonate.
21 de regrete.
21 de zambete imbatranite.
21 de pahare.
21 de flori de primit.
21 de persoane care-mi lipsesc.
21 de texte necitite.

Texte vechi pentru sentimente noi.
Citeste in cinstea celor 21. Ii posed legal.

" Eu scriu, Noi scriem

Da asta aşa este, dar şi facem parte în mod nemijlocit din cuvintele noastre? Ne transcendem fiinţa printr-un procedeu de ralanti pentru ca apoi să ne aflăm în esenţa vorbelor noastre? Scriem ca să ne satisfacem dorinţa primitivă de a fi observaţi, sau scriem pentru că aşa ne dictează piticul pe care toţi îl avem înăuntrul nostru? Arghezi spune la un moment dat " Când mi s-a tocit unghia îngerească [...]/ ... m-am silit să scriu cu unghiile de la mâna stângă." - sacrificu într-adevăr
Noi stăm în cuvinte, sau cuvintele zac în noi? Noi credem în puterea cuvintelor, sau cuvintele noastre aşteaptă să ne regăsim puterea pentru a le reda? Nu... nu vă pripiţi să răspundeţi! Uneori mă gândesc că e poate prea devreme să aflu asta, poate e prea devreme să-mi găsesc locul, cuvintele, tăria...
Tatăl meu îmi spunea că marii scriitori au creat capodopere din iubire, sau din cauza unor lipsuri majore. Aşa o fi! dar asta nu înseamnă că nu pot da viaţă unor stări trecătoare, efemere...
am un Nimic, şi voi face ceva... " - 08. 11. 2007

Un comentariu:

  1. Primesti viata si dai viata. Hmm... dar efemerul starilor de orice natura subzista doar prin viata ta. Fara tine, emotiile/sentimentele n-ar fi fost fiind. TU esti cea care le stapaneste prin intervalul de timp finit in care-ti este dat sa arzi. Din nimic in nimic cu nimic. Stai de veghe!

    RăspundețiȘtergere

Etichete