sâmbătă, 16 iunie 2012

Vise la scară largă

Nu știu când a început totul.
Nu știu când am deschis ochii cu adevărat.
Știu doar că era ceață.
Eu sunt E. și e de ajuns.

Totul se pierde odată cu fumul din țigara pe care mă chinui să o sting de ceva vreme. Dar asta nu înseamnă că dispare cu adevărat.
El nu poate să dispară în același timp cu jetul de apă rece care îmi curge pe față.
El este o nălucă, atâta tot.
Nu există cu adevărat decât în imaginația mea și da, mă mulțumesc cu atât.

Îmi adulmec aroma și totuși nu miros a mine.
Ceva e diferit... E episodic, dar diferit. Nu e nimic rău în asta.
El își lasă amprenta chiar dacă nu știe să fie cu adevărat acolo...aici.
Mă mângâie de la distanță și îmi suportă sforăitul pentru că înțelege implicațiile verbului "a fi".
Depărtez geamul de ramă dar nu îl pun să își ia adio. Ar fi prea dureros.
Sting lumina de veghe dar nu o las să piară cu adevărat.

Îmi pune mâna pe sâni și știe unde trebuie să insiste ca să mă facă să gem.
Insistă la gât pentru că știe că doar așa poate să ajungă la inimă.
Respir greu și pieptul îmi vibrează de câte ori el deschide gura.
Mă privește și mă pierde când încep să mă ating cu durere.
Dragostea nu ar trebui să doară?

Întredeschid buzele și clipesc rar... din ce în ce mai rar.
Îmi plimb limba de jur împrejurul gurii pentru că aerul e rar aici sus pe unde mă poartă individul ăsta.

Ăștia mă ceartă și îmi reproșează că nu îl cunosc destul de bine.
El mă ceartă pentru că trăiește cu impresia că niciodată nu voi înțelege.
Ei nu pricep că știu destule. Destule cât să înghit tot aerul pe care el îl dă afară.
Ei nu pricep că eu visez doar atunci când vreau cu adevărat!

4 comentarii:

  1. Extraordinar de frumos. Bravo!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. Zic sa ne bucuram ca nu putem fi intelesi pe deplin!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E perfect ca nu putem fi intelesi pe deplin. Nu ar mai exista elemntul surpriza, sarea si piperul, altfel!

      Ștergere

Etichete